Afacerile in domenii non-agricole - cheia prosperitatii in mediul rural

Dintre problemele cu care se confruntă mediul rural românesc de o importantă deosebită sunt scăderea continuă a populatiei ocupate si migratia populatiei tinere către oras. Motivele sunt cunoscute de toată lumea: infrastructura slab dezvoltată, lipsa serviciilor sociale de bază sau calitatea scăzută a acestora, posibilitătile scăzute de educatie si formare profesională si bineinteles lipsa locurilor de muncă.

Multi tineri din mediul rural se intreabă care sunt sansele de reusită în viaţă dacă răman la ţară si incearcă să isi gasească o ocupatie la sat. Răspunsul este evident: sanse de reusită foarte mici, căci din munca intr-o mică fermă sau chiar ca angajat intr-o exploatatie agricolă mai mare nu prea ai sanse să ajungi la un nivel de bunăstare multumitor, iar alte oportunităti nu există. 

Forța de muncă din agricultură este mult supradimensionată în comparaţie cu standardele UE, populația din mediul rural ocupată în sectorul agricol menținându‐se la un nivel constant ridicat, în perioada 2007‐2011. Populația ocupată în agricultură, silvicultură şi pescuit, reprezenta, în 2011, aproximativ 28,5 % din totalul populației ocupate din România, ceea ce este foarte mult faţă de media UE‐27(4,7%) şi chiar faţă de celelate state estice (ex: Polonia: 12,6%; Ungaria: 5,5%; Bulgaria: 14,7%), nemaivorbind despre țări precum Franța (cu 2,6%), UK (1,9%) sau Germania (1,8%). Practic Romania este ţara din UE cu cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură în totalul populaţiei ocupate, la mare distanţă de următoarele ţări clasate (Polonia, Grecia si Portugalia).

Numărul mare al populației care lucrează în activităţi agricole în agricultură și silvicultură se datorează pe de o parte nivelului scăzut al productivității muncii iar pe de altă parte faptului că antreprenorii din mediul rural nu sunt capabili să initieze afaceri in alte domenii.
Economia rurală românescă este astăzi preponderent primară, ponderea agriculturii ajungând la circa 60% în structura acesteia (comparativ cu circa 14‐15% în UE), ceea ce are efecte negative asupra gradului de ocupare al populaţiei rurale active.

Majoritatea fermierilor sunt proprii lor angajaţi, realizând o agricultură de subzistenţă, fiind necesară completarea veniturilor pe care le obţin cu venituri din activităţi non‐agricole. Sansele fermierilor de a-si creste veniturile sunt scazute si din cauza fragmentarii excesive a proprietății (3.859 mii ferme, în 2010, faţă de 3.931 mii ferme, în 2007 ‐ cu nici 2% mai puţin), în condiţiile în care un procent de 93% din numărul total de ferme româneşti aveau, în 2010, o suprafață mai mică de 5 hectare și dețineau 29,6% din totalul suprafeţei agricole utilizate. Prin comparaţie, ponderea fermelor sub 5 hectare, la nivelul UE‐27, este de 69%, iar suprafața utilizată de 6%.

Concluzia este una singură: cea mai bună solutie pentru cresterea nivelului de bunăstare a populatiei din mediul rural o reprezintă sprijinirea dezvoltarii afacerilor in domenii non-agricole. Asta ar insemna din partea statului alocarea unor sume mai mari pentru finantarea afacerilor in domenii non-agricole si in acelasi timp orientarea celor cu spirit intreprinzător către afaceri in domenii non-agricole. Cei care vor să facă afaceri la tară trebuie să inteleagă că au sanse să dezvolte afaceri in domenii non-agricole intr-un timp mult mai scurt decat perioada care le va fi necesară pentru a grupa mai multe terenuri agricole si a transforma micile ferme in ferme de dimensiuni mari.

Citind aceste randuri probabil că multi se intreabă ce fel de afaceri non-agricole pot fi dezvoltate la tară. Idei sunt multe, plecand de la activităti care se bazează pe procesarea produselor agricole (morărit, panificatie, productia de lactate, carmangerie, productia de dulceturi, productia de ceaiuri din plante aromatice si/sau medicinale, etc), pe furnizarea de servicii (servicii de infrumusetare, reparatii electro-casnice, service auto, servicii educationale, vopsitorii si zugraveli, reparatii instalatii, etc.), comert, artizanat, turism si altele.
Bineinteles, e mult mai simplu să lucrezi in ferma proprie, cand asta ai văzut de mic copil si stii ce trebuie si cum trebuie făcut, dar a sosit momentul pentru o schimbare.