Măsuri de stimulare a antreprenoriatului feminin

Antreprenoriatul feminin din România a înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani: dacă în 2009 aproximativ 42,9% din românce se gândeau să își lanseze o afacere, în 2010 doar 11% din acestea și-au menținut această aspirație.

Principala motivație pe care femeile o invocă pentru implicarea lor în antreprenoriat o reprezintă posibilitatea de a-și îmbunătăți calitatea vieții, urmată de posibilitatea de a câștiga bani și de aceea de a se realiza pe plan personal. Acestea sunt concluziile unui studiu despre antreprenoriatul feminin în România, realizat de Centre for Entrepreneurship and Business Research în 2009.

Exemplele antreprenoriale de care dispune o persoană în cercul său social (familie, prieteni, colegi, cunoștințe) pot acționa ca un stimul (pozitiv sau negativ) asupra deciziei persoanei respective de a deveni întreprinzător. O proporție mare din persoanele intervievate în cadrul studiului menționat mai sus (34%-66%) au declarat că există exemple antreprenoriale în cercul lor social – mai multe femei decât bărbați dispun de astfel de exemple în anturajul lor. În cazul antreprenorilor potențiali, 49% din femei față de 37% din bărbați dispun de exemple antreprenoriale. Acest procent este mai mare în cazul noilor antreprenori, pentru care 66% din femei și 51% din bărbați dispun de astfel de exemple. O situație similară se observă și în cazul non-antreprenorilor pentru care, 42% din femei și 34% din bărbați dispun de exemple antreprenoriale.

O altă analiză realizată anul trecut la nivelul regiunii București-Ilfov, privind situația antreprenoriatului și a resurselor necesare dezvoltării acestuia, a arătat că un procent de 60% din totalul celor care au participat la realizarea studiului prezintă intenția de a iniţia o afacere proprie. Însă, pentru a-și pune planurile în aplicare, majoritatea consideră esențială existența unor fonduri personale, fiind reticenți în apelarea la credite bancare și fonduri europene. 

Credite pentru femeile antreprenor

Conform statisticilor, femeile antreprenor apelează mai rar la împrumutul bancar pentru dezvoltarea afacerilor, plătesc la timp ratele și sunt mai prudente în comparaţie cu bărbaţii. Și pentru că am amintit de creditare, în România există bănci care acordă împrumuturi cu precădere femeilor antreprenor. Garanti Bank a lansat un pachet de finanțare complex destinat femeilor antreprenor, în urma unui acord de împrumut cu International Finance Corporation, anunțând că va acorda finanţări în valoare de 22,5 milioane de euro companiilor mici şi mijlocii, în special celor deţinute sau administrate de către femei. Banca a introdus în 2010 un pachet de finanţare complex destinat femeilor antreprenor şi companiilor conduse de acestea. De la lansarea pachetului, Garanti Bank a atras în portofoliul său 1.400 de companii care au femei acţionari sau membri ai conducerii. În plus, până în prezent, Garanti Bank a acordat împrumuturi în valoare de peste 9 milioane de euro către mai mult de 120 de IMM-uri deţinute de către femei. Cele mai multe dintre aceste companii îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, urmate de Craiova, Covasna, Iaşi şi Galaţi şi operează în diverse industrii: 37% au ca activitate principală comerţul, 13% activează în domeniul serviciilor, 11% în producţie şi 10% în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale. 

EximBank oferă credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. De la lansarea acestui produs, EximBank a acordat finanţări în valoare totală de 2,4 milioane de lei pentru susţinerea unor proiecte de investiţii de circa 10 milioane de lei. În anul 2008, un procent de peste 30% din creditele cu dobândă subvenţionată acordate de EximBank au fost destinate IMM-urilor administrate de femei. În primele cinci luni din anul 2011, peste 30 de reprezentante ale unor companii şi-au exprimat interesul pentru acest produs. 

Europa și antreprenoriatul

Pentru a reveni la creștere economică și la niveluri scăzute ale șomajului, Europa are nevoie de mai mulți întreprinzători. Creând 4 milioane de noi locuri de muncă în fiecare an, întreprinderile nou înființate, și în special cele mici și mijlocii (IMM-urile), sunt principalele furnizoare de locuri de muncă noi din Europa. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, IMM-urile generează peste 50% din PIB. La Săptămâna dedicată IMM-urilor de anul trecut de la Bruxelles s-a vorbit în special de felul în care femeile antreprenor fac diferenţa în mediul de afaceri prin iniţiativele pe care le iau.

Comisia Europeană a prezentat la începutul acestui an un plan de măsuri pentru sprijinirea întreprinzătorilor și modificarea radicală a culturii antreprenoriale în Europa. Planul pune accent pe rolul esențial al educației și al formării în cultivarea noilor generații de întreprinzători și cuprinde măsuri specifice pentru asistarea celor care fac primii pași în antreprenoriat dintre tineri, femei, persoane în vârstă, migranți și șomeri. Nivelul ridicat al șomajului din UE lasă nevalorificate resurse umane, în special din rândurile femeilor și ale tinerilor. Între 15% și 20% din elevii care participă la un program de simulare a unei microîntreprinderi în perioada liceului își vor deschide mai târziu propria întreprindere, un procent de trei până la cinci ori mai ridicat decât media populației în general. De asemenea, Comisia intenționează să promoveze spiritul antreprenorial în rândurile unor segmente specifice de populație, fiind subliniat încă o dată potențialul antreprenorial al femeilor – faptul că femeile reprezintă doar 34,4% din lucrătorii independenți din Europa sugerează că acestea au nevoie de mai multă încurajare și de mai mult sprijin pentru a deveni întreprinzătoare.
Româncele reprezintă peste 51% din populaţia ţării, iar în prima lună din anul 2012, rata şomajului a fost de 6,6% în rândul femeilor, faţă de 7,8% în cazul bărbaţilor în România. 

În mod evident, femeile contribuie semnificativ la creșterea economică, creează locuri de muncă, dezvoltă talente, sedimentează relații și parteneriate, atrag recunoaștere internațională.

Pentru femei, propriul business are valențe emoționale. Dacă bărbații construiesc o afacere pe fundamente pragmatice, urmărind profitul și reputația, femeile mărturisesc că au mereu în vedere familia, pentru care vor să lase ceva în urmă.

Instrumente specifice de sprijinire a antreprenoriatului feminin:
► finanţare de la bugetul de stat: Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. În anul 2010, au fost alocaţi 600.000 de lei pentru acest program, pentru care 826 de femei au aplicat online şi 232 au urmat cursul de formare antreprenorială. Rata de absorbţie este de 100%.

► finanţare din fonduri europene: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Deşi PNDR nu include o schemă destinată antreprenoriatului feminin, acesta este sprijinit în cadrul Axei Prioritare 3, prin măsurile 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” şi 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, acordându-se prioritate (punctaj suplimentar) proiectelor derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului. Pe măsuri, situaţia îndeplinirii criteriului „proiect derulat de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului” se prezenta în 2011 astfel: Măsura 312 – 2.357 de proiecte selectate, din care 1.484 derulate de femei/tineri; Măsura 313 – 1.077 de proiecte selectate, din care 656 derulate de femei/tineri.

► Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii: Reţeaua Naţională a Ambasadorilor Antreprenoriatului Feminin finanţat de CE îşi propune să realizeze prima reţea de 10 ambasadori ai antreprenoriatului feminin din România cu scopul motivării şi determinării femeilor în iniţierea propriilor afaceri (proiect lansat în martie 2011); Programul național multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager.

► Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013: Axa Prioritară 3, măsura 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” – numărul femeilor care au beneficiat de pregătire pentru iniţierea unei afaceri până la 31 decembrie 2010: 2.820 (din 12.025 preconizat); numărul femeilor cursante în managementul şi organizarea muncii până la 31 decembrie 2010: 1.983 (din 17.165 preconizat). Axa Prioritară 6, măsura 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii” – număr femei care au demarat o activitate independentă până la 31 decembrie 2010: 54 (din 1.015 preconizat).

Sursa: http://www.marketwatch.ro/articol/12277/Masuri_de_stimulare_a_antreprenoriatului_feminin/pagina/1