Sigle proiect

Sigle proiect

luni, 23 martie 2015

Femeile sunt încă dezavantajate pe piața muncii din România

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice publica Hotararea de Guvern pentru aprobarea viitoarei “Strategii nationale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2014-2017". 

Va prezentam, pe scurt, cele mai importante date ale documentului, citate de Mediafax: 

  • Atat rata de ocupare a femeilor din Romania, cat si salariile lor sunt semnificativ mai mici decat cele ale barbatilor.

    Procentul barbatilor cu varste intre 15 si 64 de ani care au un loc de munca este de peste 72%, pe cand cel al femeilor nu atinge 57%. In ceea ce priveste salariile, barbatii castiga cu 12% mai mult decat femeile (in conditiile unor pozitii si responsabilitati similare), din cauza discriminarii si a segregarii de pe piata. muncii.
  • Ca urmare a salariilor mai mici, numarul femeilor expuse riscului de saracie sau excluziune sociala este mai mare, in comparatie cu cel al barbatilor.

    Din datele Uniunii Europene, peste 40% din populatia Romaniei este expusa riscului de saracie, in timp ce media statelor europene este semnificativ mai mica (24,1%). Dintre cetatenii romani care sufera de saracie, 42,06% sunt femei si 39,42% barbati.
Din datele furnizate de Ministerul Muncii, sansele pe piata de munca din Romania nu sunt egale intre femei si barbati.
  • Fata de UE, Romania are mai putine femei in functii publice alese, dar mai multe in functii de conducere din cadrul administratiilor publice centrale.

    Pentru determinarea ponderii femeilor in functii publice alese, s-a realizat o analiza pe alegerile locale din iulie 2012 si cele parlamentare din decembrie 2012. Rezultatele indica o prezenta a femeilor in functii publice de doar 5,96% in primul caz si 11,5% in cel de-al doilea. Comparativ, in UE, 24% dintre parlamentari sunt femei.

    Daca la acest capitol stam mai putin bine, in ceea ce priveste numarul femeilor in functii publice de conducere, depasim media europeana. In 2012, 51% dintre posturile de conducere ale administratiilor publice centrale erau ocupate de femei, in comparatie cu doar 33% la nivel european.
Conform Mediafax, documentul a identificat mai multe arii de interventie pentru perioada 2014-201, si anume: educatia, piata muncii, participarea echilibrata a femeilor si a barbatilor la procesul de decizie, abordarea integratoare de gen si violenta de gen. 

Puteti afla mai multe detalii despre strategie de pe site-ul Ministerului Muncii. 

Noi rezultate ale cursurilor din cadrul proiectului FORMAT. De la somer la angajat

ANUNȚ PRIVIND REZULTATELE EXAMENULUI DE ABSOLVIRE ÎN CADRUL CURSULUI DE CALIFICARE „Agent de securitate” ce a avut loc la data de 23 martie 2015, în mun. Alexandria, jud. Teleorman, la Scoala Gimnazială nr. 6 disponibil aici.

luni, 16 martie 2015

Despre accesul femeilor pe piața muncii în Germania, ce bază de comparație cu situația românească

Manager, medic, profesor, cancelară federală - multe femei îşi doresc funcţii de răspundere. Totuşi drumul spre obţinerea unei astfel de poziţii e adesea spinos. Clişeele şi prejudecăţile marchează încă societatea în care trăim.

"Femeia preia activităţile casnice în răspundere proprie" prevedea cândva Codul Civil german. Cu alte cuvinte, femeia trebuia să se ocupe exclusiv de gătit, curăţenie, călcat, spălat, de creşterea copiilor... Dacă vroia să se angajeze pe piaţa muncii, atunci avea nevoie de asentimentul soţului.
Vremurile s-au schimbat. Ireversibil şi în avantajul femeilor. În 1977 acest paragraf din Codul Civil a fost modificat, menţionându-se că soţii reglementează de comun acord cine şi cum se ocupă de gospodărie. Un mic progres, cel puţin pe hârtie.
Astăzi, patru decenii mai târziu, o femeie angajată pe piaţa muncii nu mai e o excepţie. Femeile au profitat net de pe urma accesului la educaţie, constată Jutta Allmendinger, profesoară universitară de sociologie şi preşedinta Centrului de cercetări sociologice din Berlin, WZB. Touşi, spune ea, în ciuda eforturilor responsabililor politici, promisiunilor întreprinzătorilor germani şi unei oarecare schimbări de mentalitate, ne aflăm încă departe de a putea spune că există o egalitate deplină în drepturi între femei şi bărbaţi.
Timpul n-a rămas pe loc
Potrivit unui studiu recent, efectuat de PricewaterhouseCoopers (PwC), aprox. 72 la sută dintre femeile apte de muncă lucrează - cu zece procente mai mult decât acum un deceniu. "Germania este pe drumul cel bun în încercarea de a asigura o deplină egalitate în drepturi între femei şi bărbaţi" apreciază Petra Justenhoven, de la PwC. Studiul relevă că Republica Federală şi-a îmbunătăţit între timp poziţia, ocupând, sub acest aspect, locul opt, mai bun decât media statelor OECD. În anul 2000, Germania se plasa pe poziţia a 18-a. În fruntea clasamentului se situează ţările scandinave.
Manuela Schwesig (SPD) a preluat în noul cabinet de la Berlin Ministerul Familiei şi are ţeluri ambiţioase. "Multe femeie sunt încă nevoite să aleagă între familie şi carieră. Din păcate nu e de la sine înţeles că e posibil şi una şi alta" spune Schwesig, care şi-a propus să schimbe situaţia prin noi concepte, menite a-i sprijini pe tinerii părinţi. Nu va fi uşor, mai ales pentru că partenerul conservator de coaliţie nu susţine în destulă măsură planurile ministrei pentru Familie.
Diferenţa de salariu
O serioasă problemă care se cere rezolvată e încă remunerarea diferită a femeilor şi bărbaţilor care desfăşoară aceeaşi muncă. În Germania, la ora actuală, diferenţa de salariu e de 16 la sută. La acest capitol cel mai bine stă Irlanda. Aici bărbaţii câştigă doar cu patru procente mai mult decât femeile, relevă studiul PwC.
Nici în ce priveşte numărul femeilor care au un loc de muncă cu normă plină (62 %), Germania nu ocupă o poziţie fruntaşă. Pe primele locuri se situează Ungaria şi Republica Cehă cu câte 94 %.
Şi numărul femeilor care ocupă poziţii cheie e destul de scăzut în Germania. Cel mai greu să găsească un loc de muncă le e, însă, femeilor de origine străină. Problemele birocratice de care se lovesc atunci când vor să le fie recunoscute diplomele în Republica Federală, slabele cunoştinţe de limbă şi lipsa de sprijin din partea familiei, care adesea nu trăieşte în Germania - toate acestea le îngreunează considerabil accesul pe piaţa germană a muncii. Adesea aceste femeie rămân acasă pentru a-şi creşte copiii, iar atunci când aceştia sunt mari nu mai au şanse de a găsi un loc de muncă, adecvat pregătirii.
Ceea ce trebuie să se mai schimbe în Germania (în Franţa sau Suedia situaţia e cu mult mai bună) e şi mentalitatea. Jutta Allmendinger consideră modelul încetăţenit în Germania, ca bărbatul să lucreze în general cu normă plină, iar femeia doar cu jumătate de normă, e depăşit. Acest model nu corespunde dorinţei femeilor şi nici necesităţilor lor financiare.

vineri, 6 martie 2015

Femeile sunt antreprenori de succes

Potrivit datelor Registrului Comertului, 34% dintre actionarii si asociatii companiilor autohtone si un procentaj similar din randul persoanelor fizice autorizate sunt femei, conform Capital. Cele mai multe femei cu spirit intreprinzator se afla in Capitala si in alte sapte judete, respectiv Constanta, Covasna, Timis, Iasi, Prahova, Brasov si Bihor. Aici sunt concentrate peste 50% dintre cele circa 500.000 de femei prezente in actionariatul companiilor autohtone.

Cele mai multe femei antreprenor se afla in Bucuresti (125.000), in timp ce in judete precum Constanta, Covasna, Timis, Iasi, Prahova sau Brasov numarul lor se situeaza intre 17.000 si 25.000.
O distribuire aproximativ egala intre femeile si barbatii implicati in afaceri se regaseste in Braila, Tulcea, Bacau, Mehedinti sau Dambovita. Pe de alta parte, cele mai putine femei antreprenor se afla in Harghita, Giurgiu sau Bistrita-Nasaud.
“Este important ca femeile sa intre in numar mai mare in acest domeniu. Ele sunt mai serioase, mai muncitoare, mai fidele. Problema este ca acest lucru ar trebui sa vina dinspre ele, iar asta nu se poate intampla peste noapte – mai trebuie sa treaca timp, sa se schimbe mentalitatile”, crede Kaya Sebahat, presedintele Patronatului National al Femeilor de Afaceri din IMM-uri (PNFAIMM).

joi, 5 martie 2015

Finanţări de aproape 20 milioane euro pentru femeile antreprenor

La mijlocul anului trecut IFC, membră a Grupului Banca Mondială, a aprobat un împrumut de 35 milioane euro pentru Garanti Bank România cu scopul de a ajuta la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Din această sumă, 20 de milioane de euro sunt destinate firmelor deţinute sau conduse de femei.

Acesta reprezintă cel de-al doilea împrumut al IFC acordat Garanti Bank conceput special pentru a susţine femeile antreprenor din România. În anul 2012, IFC a oferit Garanti Bank un împrumut de 22,5 milioane euro cu scopul de a sprijini mai mult de 160 de întreprinderi mici şi mijlocii din industria textilă, comerţ, construcţii, turism şi servicii.
“Am susţinut întotdeauna antreprenorii, concentrându-ne, în ultimii patru ani, în mod special pe întreprinderile mici şi mijlocii conduse de femei. Prin acordarea de împrumuturi în acest sector dorim să sporim dezvoltarea, creşterea competitivităţii şi să ajutăm la depăşirea obstacolelor cu care se confruntă aceste organizaţii în mediul economic dificil din momentul de faţă”, susţine Ufuk Tandogan, directorul general al Garanti Bank România.
România are peste 415.000 de femei acţionare şi asociate ale firmelor locale, reprezentând un procent de 36% din totalul companiilor. Garanti Bank deţine un portofoliu de clienţi de 25.000 de întreprinderi mici şi mijlocii din România.
“Încurajarea participării femeilor în sectorul privat din România oferă o mai mare putere de decizie femeilor şi poate valorifica un potenţial de dezvoltare avansată neexploatat până acum. Prin parteneriatul nostru cu Garanti Bank România ne asigurăm că firmele mici şi femeile antreprenor vor continua să aibă acces la fondurile necesare pentru dezvoltarea lor”, susţine K. Aftab Ahmed, director IFC pentru Instituţii Financiare şi Grupuri cu Capital Privat (Financial Institutions and Private Equity Group).
România a devenit membru IFC în anul 1990 şi începând din acel moment IFC a investit un total de 2,2 miliarde dolari în ţara noastră. Strategia IFC de pe pieţele financiare din Europa Centrală şi de Sud este de a se asocia cu bănci sistemice cu scopul de a susţine creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. IFC a investit într-o mare varietate de sectoare şi ia măsuri pentru a putea oferi acces la fonduri întreprinderilor mici şi pentru a susţine femeile antreprenor din întreaga regiune.
IFC, membră a Grupului Banca Mondială, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat.
Sursa: http://www.capital.ro/finantari-de-aproape-8-mil-euro-pentru-femeile-antreprenor.html

miercuri, 4 martie 2015

Măsuri de stimulare a antreprenoriatului feminin

Antreprenoriatul feminin din România a înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani: dacă în 2009 aproximativ 42,9% din românce se gândeau să își lanseze o afacere, în 2010 doar 11% din acestea și-au menținut această aspirație.

Principala motivație pe care femeile o invocă pentru implicarea lor în antreprenoriat o reprezintă posibilitatea de a-și îmbunătăți calitatea vieții, urmată de posibilitatea de a câștiga bani și de aceea de a se realiza pe plan personal. Acestea sunt concluziile unui studiu despre antreprenoriatul feminin în România, realizat de Centre for Entrepreneurship and Business Research în 2009.

Exemplele antreprenoriale de care dispune o persoană în cercul său social (familie, prieteni, colegi, cunoștințe) pot acționa ca un stimul (pozitiv sau negativ) asupra deciziei persoanei respective de a deveni întreprinzător. O proporție mare din persoanele intervievate în cadrul studiului menționat mai sus (34%-66%) au declarat că există exemple antreprenoriale în cercul lor social – mai multe femei decât bărbați dispun de astfel de exemple în anturajul lor. În cazul antreprenorilor potențiali, 49% din femei față de 37% din bărbați dispun de exemple antreprenoriale. Acest procent este mai mare în cazul noilor antreprenori, pentru care 66% din femei și 51% din bărbați dispun de astfel de exemple. O situație similară se observă și în cazul non-antreprenorilor pentru care, 42% din femei și 34% din bărbați dispun de exemple antreprenoriale.

O altă analiză realizată anul trecut la nivelul regiunii București-Ilfov, privind situația antreprenoriatului și a resurselor necesare dezvoltării acestuia, a arătat că un procent de 60% din totalul celor care au participat la realizarea studiului prezintă intenția de a iniţia o afacere proprie. Însă, pentru a-și pune planurile în aplicare, majoritatea consideră esențială existența unor fonduri personale, fiind reticenți în apelarea la credite bancare și fonduri europene. 

Credite pentru femeile antreprenor

Conform statisticilor, femeile antreprenor apelează mai rar la împrumutul bancar pentru dezvoltarea afacerilor, plătesc la timp ratele și sunt mai prudente în comparaţie cu bărbaţii. Și pentru că am amintit de creditare, în România există bănci care acordă împrumuturi cu precădere femeilor antreprenor. Garanti Bank a lansat un pachet de finanțare complex destinat femeilor antreprenor, în urma unui acord de împrumut cu International Finance Corporation, anunțând că va acorda finanţări în valoare de 22,5 milioane de euro companiilor mici şi mijlocii, în special celor deţinute sau administrate de către femei. Banca a introdus în 2010 un pachet de finanţare complex destinat femeilor antreprenor şi companiilor conduse de acestea. De la lansarea pachetului, Garanti Bank a atras în portofoliul său 1.400 de companii care au femei acţionari sau membri ai conducerii. În plus, până în prezent, Garanti Bank a acordat împrumuturi în valoare de peste 9 milioane de euro către mai mult de 120 de IMM-uri deţinute de către femei. Cele mai multe dintre aceste companii îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, urmate de Craiova, Covasna, Iaşi şi Galaţi şi operează în diverse industrii: 37% au ca activitate principală comerţul, 13% activează în domeniul serviciilor, 11% în producţie şi 10% în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale. 

EximBank oferă credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. De la lansarea acestui produs, EximBank a acordat finanţări în valoare totală de 2,4 milioane de lei pentru susţinerea unor proiecte de investiţii de circa 10 milioane de lei. În anul 2008, un procent de peste 30% din creditele cu dobândă subvenţionată acordate de EximBank au fost destinate IMM-urilor administrate de femei. În primele cinci luni din anul 2011, peste 30 de reprezentante ale unor companii şi-au exprimat interesul pentru acest produs. 

Europa și antreprenoriatul

Pentru a reveni la creștere economică și la niveluri scăzute ale șomajului, Europa are nevoie de mai mulți întreprinzători. Creând 4 milioane de noi locuri de muncă în fiecare an, întreprinderile nou înființate, și în special cele mici și mijlocii (IMM-urile), sunt principalele furnizoare de locuri de muncă noi din Europa. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, IMM-urile generează peste 50% din PIB. La Săptămâna dedicată IMM-urilor de anul trecut de la Bruxelles s-a vorbit în special de felul în care femeile antreprenor fac diferenţa în mediul de afaceri prin iniţiativele pe care le iau.

Comisia Europeană a prezentat la începutul acestui an un plan de măsuri pentru sprijinirea întreprinzătorilor și modificarea radicală a culturii antreprenoriale în Europa. Planul pune accent pe rolul esențial al educației și al formării în cultivarea noilor generații de întreprinzători și cuprinde măsuri specifice pentru asistarea celor care fac primii pași în antreprenoriat dintre tineri, femei, persoane în vârstă, migranți și șomeri. Nivelul ridicat al șomajului din UE lasă nevalorificate resurse umane, în special din rândurile femeilor și ale tinerilor. Între 15% și 20% din elevii care participă la un program de simulare a unei microîntreprinderi în perioada liceului își vor deschide mai târziu propria întreprindere, un procent de trei până la cinci ori mai ridicat decât media populației în general. De asemenea, Comisia intenționează să promoveze spiritul antreprenorial în rândurile unor segmente specifice de populație, fiind subliniat încă o dată potențialul antreprenorial al femeilor – faptul că femeile reprezintă doar 34,4% din lucrătorii independenți din Europa sugerează că acestea au nevoie de mai multă încurajare și de mai mult sprijin pentru a deveni întreprinzătoare.

Româncele reprezintă peste 51% din populaţia ţării, iar în prima lună din anul 2012, rata şomajului a fost de 6,6% în rândul femeilor, faţă de 7,8% în cazul bărbaţilor în România. 

În mod evident, femeile contribuie semnificativ la creșterea economică, creează locuri de muncă, dezvoltă talente, sedimentează relații și parteneriate, atrag recunoaștere internațională.

Pentru femei, propriul business are valențe emoționale. Dacă bărbații construiesc o afacere pe fundamente pragmatice, urmărind profitul și reputația, femeile mărturisesc că au mereu în vedere familia, pentru care vor să lase ceva în urmă.

Instrumente specifice de sprijinire a antreprenoriatului feminin:
► finanţare de la bugetul de stat: Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. În anul 2010, au fost alocaţi 600.000 de lei pentru acest program, pentru care 826 de femei au aplicat online şi 232 au urmat cursul de formare antreprenorială. Rata de absorbţie este de 100%.

► finanţare din fonduri europene: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Deşi PNDR nu include o schemă destinată antreprenoriatului feminin, acesta este sprijinit în cadrul Axei Prioritare 3, prin măsurile 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” şi 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, acordându-se prioritate (punctaj suplimentar) proiectelor derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului. Pe măsuri, situaţia îndeplinirii criteriului „proiect derulat de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului” se prezenta în 2011 astfel: Măsura 312 – 2.357 de proiecte selectate, din care 1.484 derulate de femei/tineri; Măsura 313 – 1.077 de proiecte selectate, din care 656 derulate de femei/tineri.

► Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii: Reţeaua Naţională a Ambasadorilor Antreprenoriatului Feminin finanţat de CE îşi propune să realizeze prima reţea de 10 ambasadori ai antreprenoriatului feminin din România cu scopul motivării şi determinării femeilor în iniţierea propriilor afaceri (proiect lansat în martie 2011); Programul național multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager.

► Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013: Axa Prioritară 3, măsura 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” – numărul femeilor care au beneficiat de pregătire pentru iniţierea unei afaceri până la 31 decembrie 2010: 2.820 (din 12.025 preconizat); numărul femeilor cursante în managementul şi organizarea muncii până la 31 decembrie 2010: 1.983 (din 17.165 preconizat). Axa Prioritară 6, măsura 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii” – număr femei care au demarat o activitate independentă până la 31 decembrie 2010: 54 (din 1.015 preconizat).


Sursa: http://www.marketwatch.ro/articol/12277/Masuri_de_stimulare_a_antreprenoriatului_feminin/pagina/1

luni, 2 martie 2015

Preocupări europene privind dezvoltarea antreprenoriatul feminin

Femeile antreprenor joacă un rol deosebit în dezvoltarea economică mondială, în special în ţările cu un nivel redus sau mediu al venitului pe locuitor, arată studiile în domeniu. 
Dintre primele preocupări privind susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului feminin la nivel internaţional, se poate menţiona iniţiativa Consiliului Economic şi Social al Naţiunilor Unite care în 1997 a demarat un program care integrează problematica de gen în vederea ghidării cercetărilor din domeniu, a elaborării unor politici adecvate, program coordonat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). Fundamental pentru acest tip de programe îl reprezintă înţelegerea faptului că un real progres economico-social nu se poate realiza fără a investi atât în femei cât şi în bărbaţi. Într-adevăr, cercetările efectuate asupra femeilor  
indică efecte mult mai mari ale investiţiilor în femei decât în cazul bărbaţilor. Femeile  sunt mult mai dispuse să aloce o parte a  câştigurilor lor pentru educaţie, sănătate, să le împartă cu membrii familiei sau ai comunităţii din care fac parte. Cercetările în domeniul micro-finanţării indică faptul că acelaşi tip de comportament al femeilor este valabil şi pentru investiţiile economice. Femeile sunt dispuse, pur şi simplu, într-o măsură mai mare de a lucra, de a cumpăra, de a împărţi cu alte persoane câştigurile lor economice. Ca urmare, investiţiile în antreprenoriatul feminin reprezintă un mijloc important al ţărilor de a creşte, în mod exponenţial, numărul de firme nou înfiinţate. Ignorarea potenţialului dovedit al activităţii antreprenoriale a femeilor, înseamnă că ţările respective îşi creează un dezavantaj real şi pierd oportunitatea  de a favoriza creşterea economică.  Din acest motiv, găsirea unor modalităţi de a susţine şi promova participarea cu succes a femeilor în domeniul antreprenoriatului este imperativ necesară pentru a asigura o dezvoltare economică şi sustenabilă în toate ţările.
La nivel european, a fost creată în anul 2000, Reţeaua europeană de promovare a antreprenoriatului feminin care numără în prezent 30 de ţări membre. Prin rapoartele anuale, organizaţia evidenţiază cele mai importante programe iniţiate la nivelul fiecărei ţări în privinţa promovării antreprenoriatului feminin, dintre care redăm câteva exemple în continuare.
În Austria, procentul femeilor care au înfiinţat un start-up a crescut în 2008 faţă de 1997 cu 13%. În anul 2008, din totalul de 24788 persoane care au înfiinţat întreprinderi noi, 33,9% au fost femei, în comparaţie cu doar 27,1% în 2007. Din totalul întreprinderilor din Austria, aproximativ 32% erau deţinute de femei, iar vârsta medie a acestora era de 45 ani. 
Dintre acţiunile întreprinse în vederea susţinerii antreprenoriatului feminin, se evidenţiază proiectul de training special pentru femeile care conduc o afacere fără a avea angajaţi, început în anul 2006. Pe baza unei combinaţii între pregătire şi instruire, prin acest program, au fost organizate cursuri care să ajute femeile implicate în afaceri pe cont propriu, în scopul îmbunătăţirii strategiilor de dezvoltare a afacerii. Cursurile au fost urmate de aproximativ 100 de femei şi care vizau elaborarea planului de afaceri, probleme de marketing, vânzări, cooperare şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Prin rezultatele obţinute, acest program se consideră a fi un real succes.
O altă iniţiativă aparţine organizaţiei Femei în afaceri care a introdus în întreaga ţară  programul Betriebshilfe (Ajutor continuu în afaceri) prin intermediul căruia se asigură înlocuirea temporară a femeii antreprenor cu o altă persoană calificată, în cazul în care apare o indisponibilitate temporară generată de un accident sau de intrarea în concediu de maternitate. Pe baza acestui ajutor, afacerea poate continua. În cadrul acestui program în jur de 500 de cereri sunt depuse anual.
O altă acţiune, care se organizează de patru ori pe an, denumită Ladies Loundge este dedicată femeilor antreprenor, celor care ocupă poziţia de director într-o firmă şi femeilor care lucrează în firma soţului. Acest tip de evenimente permite femeilor implicate în afaceri să discute cu personalităţi politice sau din domeniul economic, reprezentând în acelaşi timp o ocazie de a crea reţele de colaborare şi de a schimba idei.
Din anul 2008, după o lungă perioadă în care s-a solicitat sprijin guvernamental pentru femeile implicate în afaceri, guvernul a adoptat programul prin care ajutorul acordat pentru îngrijirea copilului la domiciliu a devenit deductibil.
În republica Cehă, potrivit datelor statistice oficiale, în anul 2008, un procent de 26,5% din totalul antreprenorilor sunt femei. Femeile antreprenor reprezintă 9,7% din totalul femeilor ocupate, în timp ce bărbaţii antreprenori reprezintă 20% din totalul bărbaţilor care lucrează. Cele mai multe femei antreprenor se situează în intervalul de vârstă 45-59 ani.
În anul 2008, femeile au accesat programele de sprijin a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru antreprenori din Programul Operaţional de Afaceri şi Inovare, aprobat pentru perioada 2007-2013. Accesul la capital a fost asigurat prin împrumuturi garantate, împrumuturi cu dobândă redusă şi granturi.
Programul Start a permis punerea în practică a intenţiilor antreprenoriale pentru persoanele care au intrat în afaceri pentru prima dată. 
Un alt program, denumit programul Progress a permis punerea în aplicare a proiectelor antreprenoriale pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii care activează deja pe piaţă. 
Principala sursă de sprijin pentru proiectele de inovare dedicate femeilor antreprenor din Republica Cehă a fost asigurată atât prin programe finanţate de la bugetul de stat, cât şi prin fondurile structurale ale Uniunii Europene. Astfel, 59% din proiectele finanţate din programe axate pe inovare au avut un impact pozitiv asupra egalităţii de şanse, iar 11% dintre proiectele finanţate din programele de inovare au fost orientate către asigurarea egalităţii de oportunităţi. 
În Republica Cehă există patru asociaţii ale femeilor antreprenor care colaborează între ele, creează reţele de colaborare şi se informează între ele cu privire la proiectele pe care le derulează.
În 2008, Asociaţia Femeilor Antreprenor şi Manager a Republicii Cehe a derulat proiectul The Eurobusinesswoman of the 21st century project, prin intermediul căruia s-au obţinut următoarele rezultate: s-a elaborat o metodologie de planificare strategică, s-a stabilit un ciclul de educaţie antreprenorială, s-au creat clase de studiu mobile; a fost creat un portal dedicat formării profesionale; a fost înfiinţat un centru de studiu tip Videoprogram; a fost elaborat un ghid de dezvoltare de noi metode pentru accesul la finanţare pentru femeile antreprenor; prezentarea generală a celor mai bune practici în susţinerea antreprenoriatului.
Un alt proiect dezvoltat de aceeaşi asociaţie a fost Prague eLearning Business Faculty, prin intermediul căruia s-au realizat drept obiective specifice: creşterea adaptabilităţii angajatorilor şi angajaţilor la schimbarea condiţiilor economice şi tehnologice, precum şi îmbunătăţirea gradului de conştientizare a angajaţilor şi angajatorilor prin dezvoltarea unor centre   specializate de informare şi consiliere în domeniul e-learning.
Proiectul Teleworking a avut drept obiective specifice: asigurarea accesibilităţii grupurilor vulnerabile de persoane la tehnologiile informaţionale şi de comunicare, astfel încât să le poată utiliza şi în cazul în care îngrijesc un membru al familiei în gospodărie; crearea condiţiilor adecvate şi promovarea formelor flexibile de muncă de la domiciliu sau în centre de teleworking, situate nu numai în zonele urbane aglomerate, ci şi în zone mai retrase, cu acces redus la transportul public; motivarea angajatorilor de a apela la forma de lucru teleworking; identificarea meseriilor care permit munca la distanţă în Cehia.
În Finlanda, din totalul de 258 mii antreprenori câţi erau înregistraţi la sfârşitul  anului 2008, aproape 80 mii erau femei, ceea ce reprezintă aproape 30% din total. 
Încă din anul 1997 a fost asigurat accesul la finanţare pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente cât şi pentru micro-întreprinderile cu maxim 5 angajaţi. Creditele au fost acordate de o companie publică cu răspundere limitată, Finnvera Plc, cu capital integral de stat. Creditele au fost destinate întreprinderilor conduse de femei, în proporţie de peste 50%. Valoarea creditelor acordate variază între 3000 şi 35000 euro, o întreprindere putând împrumuta maxim 35000 euro.
Programul Ladies Business School, activ încă din anul 1987, oferă cursuri de formare profesională pentru femeile care ocupă funcţia de director executiv cât şi persoanelor care ocupă funcţii cheie în IMM-uri. Acest program este finanţat de Centrele de Ocupare şi Dezvoltare Economică.
Un alt proiect, lansat de Asociaţia Centrală a Femeilor Antreprenor şi Institutul Finlandez de Sănătate Publică, pentru perioada 2008-2009, denumit Women entrepreneurs' well being at work and development of business este finanţat de Ministerul Economiei şi Ocupării. Scopul proiectului a fost de a studia relaţia dintre bunăstarea la locul de muncă şi succesul în afaceri, precum şi modul de promovare a bunăstării la locul de muncă pentru femeile antreprenor. 
S-a creat, de asemenea, un Portal al Antreprenoriatului Feminin care cuprinde aproape 200 de servicii diferite, cum ar fi: consiliere, formare, marketing, finanţarea serviciilor, etc. de la aproximativ 100 de agenţii publice de promovare a afacerilor care sunt destinate femeilor antreprenor sau celor în devenire.
Agenţia Women`s Enterprisein Helsinki este parte a grupului Jobs & Society, finanţată de Ministerul Economiei şi Ocupării şi are rolul de a oferi, femeilor care au demarat o afacere, consultanţă individuală, informaţii şi sesiuni tematice, de instruire, îndrumare, participarea la evenimente şi la proiecte internaţionale. Atât consilierii cât şi formatorii sunt antreprenori. Agenţia a creat propriul model de îndrumare şi un nou grup pentru aplicarea noului model care a fost adaptat şi implementat pentru antreprenorii din start-up-uri, pentru studenţi precum şi pentru femeile imigrante.
O altă organizaţie cu acoperire naţională, The Women's advisory organisation for development of rural areas, oferă consultanţă gospodăriilor populaţiei şi consumatorilor şi promovează întreprinderile mici şi mijlocii din zonele rurale. Este una dintre cele mai extinse organizaţii de femei din Finlanda, în care lucrează mai mult de 80 de profesionişti din diverse domenii de expertiză. Activitatea de consultanţă se desfăşoară în 16 centre regionale, în colaborare cu Centrele de Consultanţă Rurală. 
În ceea ce priveşte programul politic pentru ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea spiritului antreprenorial, Ministerul Economiei şi Ocupării a înfiinţat un grup de lucru privind antreprenoriatul feminin. Scopul grupului a fost de a promova şi implementa propunerile grupului precedent privind promovarea femeilor antreprenor, din perioada 2004-2005.
În Germania, de câţiva ani, numărul femeilor care au înfiinţat start-up-uri a crescut continuu. În anul 2007, din totalul liber-profesioniştilor, 31% erau femei, iar în anul 2008, un procent de 39,6% aparţine femeilor care au înfiinţat start-up-uri.
Înfiinţarea în Germania a agenţiei National Agency for Women Start-ups de către Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării, a Ministerului Federal al Economiei, a Ministerului Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului, demonstrează interesul manifestat de guvernul federal pentru a oferi sprijin permanent femeilor în vederea înfiinţării sau derulării unei afaceri. Agenţia este un centru naţional de competenţă şi servicii care furnizează informaţii cu privire la diverse domenii de activitate, în scopul promovării independenţei femeilor pentru înfiinţarea unei afaceri, precum şi pentru asigurarea de servicii de consultanţă în toate fazele de evoluţie ale unui start-up. Un alt obiectiv îl reprezintă creşterea gradului de acceptare a femeilor antreprenor în organizaţii de afaceri care nu au recunoscut deocamdată acest grup ţintă. 
Ministerul Educaţiei şi Cercetării derulează programul Power to women setting up in business, care promovează în jur de 20 de proiecte şi un total de 40 subproiecte. Prin acest program se asigură transferul de know-how între proiectele  individuale, având la bază o vedere de ansamblu a nivelului de cunoaştere acumulat privind start-up-urile înfiinţate de femei, diferenţele structurale privind start-up-urile înfiinţate de către femei şi de către bărbaţi, precum şi a factorilor de sprijinire, dar şi a celor care ar putea inhiba dorinţa femeilor de a porni o afacere. 
Agenţia naţională a creat un portal on-line care include baze de date actualizate în permanenţă cu peste 1600 de oferte de servicii de consultanţă. Pe lângă acestea, portalul conţine o listă de 870 experţi, profilurile a 430 organisme de consultanţă, 310 reţele, precum şi 250 oferte de cursuri de formare continuă, monitorizare şi perfecţionare.
În ianuarie 2008, s-a lansat pe website seria „Gründerin im Fokus” (Portrait of a woman starting up in business) care prezintă o selecţie a femeilor care au demarat o afacere şi strategia pe care s-au bazat. Profilurile femeilor antreprenor de succes şi abordările  individuale ale afacerii, furnizează un valoros stimulent pentru alte femei care sunt interesate să înceapă o afacere.
„Business succession by women” este un alt program de atragere a femeilor în mediul de afaceri, care reprezintă o prioritate declarată a Germaniei, scopul fiind acela de a oferi o opţiune în carieră pentru femei, prin preluarea unei afaceri pentru care nu există succesori bărbaţi, în special în cazul unor IMM-uri. În acest proiect este implicată atât agenţia naţională cât şi guvernul federal german. Organismul de bază îl reprezintă Taskforce, care include mai mult de 100 de membrii, experţi în succesiune. În anul 2008,  au fost organizate 70 de manifestări la nivel regional, pe întreg teritoriul Germaniei, în aceeaşi zi, având sloganul „Succesiunea este pentru femei”. Prin această campanie s-au asigurat consultări telefonice, ateliere de lucru, seminarii, expoziţii, mese rotunde la care au fost invitate femei care au preluat cu succes o afacere.
Ideea promovării antreprenoriatului feminin în Ungaria, s-a născut la începutul anilor '90,  iar primele iniţiative au aparţinut unor ONG-uri care şi-au concentrat atenţia asupra femeilor dar şi asupra altor grupuri de oameni dezavantajate sau a celor care se confruntă cu şomajul.  Primele programe au fost finanţate în cea mai mare parte prin programul PHARE. După aderarea la Uniunea Europeană, au fost adoptate şi implementate  Planul Naţional de Dezvoltare şi programele operaţionale, care au stabilit, printre alte obiective şi obiective specifice privind femeile şomere de peste 40 de ani şi femeile tinere care se întorc din concediul de îngrijire al copilului, în scopul de a asigura reintegrarea lor pe piaţa muncii sau pentru a le stimula sa devină independente. Fondul Social European a asigurat finanţarea cursurilor de formare profesională şi de recalificare pentru a atinge obiectivele propuse. Măsurile legislative luate au consolidat cadrul necesar, în vederea stabilirii unor norme generale împotriva discriminării şi pentru promovarea egalităţii de oportunitate, bazându-se pe o politică conştientă de asigurare a egalităţii de şanse în Ungaria. Întrucât Institutul Naţional de Statistică nu urmăreşte numărul de antreprenori femei, estimările efectuate de Ministerul Economiei şi Transporturilor arată că aproximativ 30% dintre întreprinderile înregistrate în Ungaria sunt deţinute de femei. Alte cercetări estimează că din totalul antreprenorilor, ponderea femeilor reprezintă în jur de 30%-40%. 
În anul 2008, Fundaţia SEED (Foundation for Small Enterprise Economic Development) a realizat un studiu privind femeile în afaceri pe un eşantion de 1000 persoane. Conform acestui studiu, doar 15% dintre femei luau în considerare creşterea afacerilor proprii. Cele mai multe obţin un profit relativ redus, iar două treimi dintre acestea nu au participat la nicio formă de colaborare. Numai un procentaj de 15% au apelat la un împrumut de afaceri, în timp ce 30% dintre femei au luat împrumut personal. În anul 2008 era în curs de elaborare un Plan naţional strategic de promovare a egalităţii de gen, care prevede inclusiv stimularea femeilor de a intra în afaceri.
Aspectele prezentate, multitudinea şi diversitatea acţiunilor, programelor, proiectelor derulate de alte state europene în privinţa antreprenoriatului feminin reprezintă exemple de urmat, astfel încât şi în România să fie adoptate asemenea programe care să permită crearea unui climat care să faciliteze creşterea numărului de femei antreprenor de succes.