AM ÎNCEPUT CURSURILE

Am început cursul de calificare nr. 4 „ Lucrator in comerț” nivel 1 cu o durată de 360 de ore începand cu data de 27.11.2014 în Com. Lipovu, jud. Dolj, la Scoala Gimnaziala Ipotesti. La deschiderea de curs au participat 28 de persoane care au îndeplinit condițiile de înscriere în grupul țintă al proiectului, formatorii și coordonatorul de formare.

Am început cursul de calificare nr. 3 „ Lucrator in comerț” nivel 1 cu o durată de 360 de ore începand cu data de 27.11.2014 în Craiova, jud. Dolj, la Liceul Tehnologic UCECOM Craiova. La deschiderea de curs au participat 28 de persoane care au îndeplinit condițiile de înscriere în grupul țintă al proiectului, formatorii și coordonatorul de formare.


Am început cursul nr. 2 de calificare „Operator introducere, prelucrare şi validare date” nivel 2 cu o durată de 720 de ore, începand cu data de 08.10.2014 în Slatina, in incinta Liceului Metalurgic, cursul este gratuit și pentru a stimula participarea la curs, beneficiarilor formarii li se oferă subvenții, pe baza rezultatelor obținute.

Am început cursul nr. 1 de calificare „Operator introducere, prelucrare şi validare date” nivel 2 cu o durată de 720 de ore începând cu data de 08.10.2014 în Com. Iancu Jianu, în incinta Liceului Tehnologic, cursul este gratuit și pentru a stimula participarea la curs, beneficiarilor formarii li se oferă subvenții, pe baza rezultatelor obținute.

Cum sa te prezinți la un interviu de angajare

Urmeaza sa ai interviul pentru jobul visat si te temi de intrebarile care vor veni din partea reprezentantului angajatorului? Cu siguranta nu vor fi usoare, insa increderea in tine cantareste mult. Desi nu putem sti cu exactitate care vor fi intrebarile ale caror raspunsuri va vrea sa le afle de la tine recruiterul, putem anticipa cel putin una dintre ele. Sa vorbesti despre calitati si defecte la interviu este una dintre cele mai frecvente solicitari adresate candidatilor. De aceea, in randurile care urmeaza, iti vom prezenta lista de calitati si de defecte "bune" pe care vrea sa le auda orice recruiter. Daca iti va fi oarecum usor sa enumeri calitatile pe care le ai, defectele va trebui sa le prezinti intr-o lumina buna, in asa fel incat sa te puna in valoare si nu sa te transforme intr-o persoana indezirabila.

Descopera care sunt cele mai importante calitati si defecte la interviu si cum trebuie sa le prezinti pentru a starni interesul recruiterului!

Cele mai apreciate calitati la interviu

Printre calitatile pe care angajatorii le apreciaza la angajati se numara optimismul, adaptabilitatea, curiozitatea, buna relationare cu colegii si puterea de convingere. Asa ca mizeaza pe urmatoarelecalitati la interviul de angajare si cu siguranta vei face o impresie buna:

• Optimismul: in aceasta perioada in care societatea se confrunta cu dificultati economice, este extrem de important sa vezi partea buna a lucrurilor si sa fii constienta de faptul ca acolo unde exista o problema, exista si o rezolvare. Sa invoci o astfel de calitate la interviu inseamna ca esti un candidat capabil sa se automotiveze si sa ii motiveze si pe cei din jurul lui.

• Adaptabilitatea este una dintre cele mai apreciate calitati la interviu. Companiile se confrunta tot timpul cu schimbari de strategie si de organizare, de aceea, capacitatea unui candidat de a vedea oportunitati in orice schimbare este un atu major. Este posibil sa ti se ceara sa povestesti despre o schimbare importanta care a avut loc la fostul job. Adaptabilitatea va fi apreciata in functie de cum te vei raporta la acest eveniment: apreciindu-l sau dezaprobandu-l.

• Curiozitatea demonstreaza faptul ca stii cum sa iti largesti orizontul de cunostinte si ca ai capacitate de invatare, un avantaj pentru angajatorii care isi doresc colaboratori dornici sa evolueze. Totusi, fii atenta sa nu transformi aceasta calitate intr-un defect, mai ales in situatiile in care jobul vizat presupune pastrarea confidentialitatii din partea angajatului.

• Buna relationare cu colegii se afla printre cele mai pretuite calitati la interviu, fiind importanta pentru mentinerea unui climat placut in firma. Este o trasatura ideala pentru munca in echipa, necesara in orice companie. Pentru a testa aceasta calitate, intervievatorul s-ar putea sa iti solicite sa povestesti despre un proiect de la fostul job in care s-au implicat mai multi membri ai echipei. Modul in care vei descrie contributia fiecaruia dintre ei la proiect il va ajuta pe recruiter sa isi dea seama de tipul de relatii pe care le dezvolti cu cei din jurul tau.

• Puterea de convingere este o trasatura esentiala a unui candidat la un job, intrucat recrutarea implica o serie de riscuri, iar angajatorul are nevoie sa se asigure ca face o alegere buna. Gandeste-te din timp daca iti doresti cu adevarat acest job si livreaza-i recruiterului argumente imbatabile pentru a-l convinge ca tu esti cea asupra careia va trebui sa se opreasca atunci cand va face selectia candidatilor.

Ce defecte prefera angajatorii la interviu

Recruiterii adora intrebarea referitoare la defecte, in timp ce candidatii sunt dezorientati. Nu te speria, niciun angajator nu cauta candidatul perfect din simplul motiv ca acesta... nu exista. Pentru a avea succes la interviu, nu trebuie decat sa alegi din lista de defecte pe care ti-o prezentam mai jos si sa le argumentezi, facandu-le "prezentabile". Cele mai apreciate defecte la interviu sunt:

• Dezorganizarea: a fi dezorganizata poate fi insa o calitate mai ales daca reusesti sa te regasesti in aceasta dezordine. Asa ca fa-i cunoscut recruiterului acest defect neuitand sa amintesti si de aspectul lui pozitiv. A nu fi organizata poate insemna ca iti place sa incepi mai multe lucruri deodata. Asta nu este neaparat un lucru rau atat timp cat te familiarizezi cu toate proiectele, iti faci o idee despre cum trebuie abordat fiecare dintre ele, iti schitezi un plan pe care ulterior il vei dezvolta, apoi incepi cu primul proiect.

• Sensibilitatea: acest defect va trebui argumentat in cel mai serios mod cu putinta, intrucat persoanele care manifesta emotii puternice nu sunt foarte dorite ca angajati. De aceea, va trebui sa precizezi ca acest defect face din tine o persoana cu un simt al observatiei foarte fin si foarte creativa. In plus, persoanele sensibile sunt intotdeauna atente cu sentimentele oamenilor din jur.

• Incapatanarea poate fi o arma cu doua taisuri: unii angajatori s-ar putea sa isi imagineze ca un angajat incapatanat va face intotdeauna cum va crede el de cuviinta, ignorand recomandarile sefilor. Insa, il poti transforma intr-unul dintre cele mai apreciate defecte la interviu, daca ii vei preciza recruiterului ca esti incapatanata in sensul in care nu te lasi pana nu rezolvi chiar si cea mai dificila problema.

• Obiceiul de a nu te grabi: nu suna foarte bine, tocmai de aceea este necesar sa subliniezi faptul ca nu-ti place sa te grabesti daca nu e cazul, daca nu exista deadline-uri, intrucat un lucru bine facut nu este un lucru facut pe genunchi. Prin urmare, preferi sa zabovesti mai mult asupra unei probleme si sa o analizezi in profunzime, chiar daca asta presupune sa stai peste program.

• Panica: desi, aparent, aceasta trasatura nu este in favoarea ta, va trebui sa adaugi ca asa ca te percep cei din jurul tau, insa tocmai aceasta panica te mobilizeaza si iti creste eficienta.

Despre antreprenori

Antreprenorii reprezintă motorul sistemului capitalist; ei sunt cei care creează acea multitudine de firme si organizații care generează cele mai multe locuri de muncă la nivel mondial și din rândul cărora se vor dezvolta viitoarele corporații multinaționale. Toate corporațiile multinaționale actuale au pornit ca și idei de afaceri ale unor antreprenori care prin muncă, perseverență, relații sau noroc au reușit să supraviețuiască și să se dezvolte în mod spectaculos.

Dar ce ce este activitatea de antreprenoriat?

Una din multiplele definiții propuse este următoarea: „un proces prin care indivizi și grupuri mobilizează un ansamblu unic de resurse pe care le utilizează pentru a crea valoare și a exploata oportunitățile existente pe piață.”

Definiția propusă are mai multe implicații:

1. Antreprenoriatul este un proces, o serie de activități și nu o activitate extraordinară sau supranaturală destinată doar unor oameni predestinați. Activitățile antreprenoriale implică o serie de competențe și abilități care pot fi învățate și pot fi aplicate oricăror contexte organizaționale (poți să fii antreprenor inclusiv ca angajat). De asemenea, aceste activități trebuie analizate pentru a învăța din greșeli și pot fi îmbunătățite în permanență;
2. Antreprenoriatul este o activitate care împlică mai mulți actori și nu doar antreprenorul. Acesta nu acționează izolat, ci trebuie să identifice colaboratori, să-i motiveze și să-i coordoneze către realizarea propriei viziuni asupra afacerii pe care a inițiat-o;
3. Antreprenorul trebuie să creeze valoare pentru el și pentru societate, deoarece în caz contrar își pierde motivația pentru activitatea desfășurată, își pierde clienții și implicit rațiunea de a acționa ca antreprenor;
4. Activitatea antreprenorială implică inovare în cele mai variate forme: ca mod de mobilizare și utilizare a resurselor, ca mod de servire a clienților, de obținere a produselor, de identificare și satisfacere a nevoilor de pe piață;
5. Activitatea antreprenorială vizează exploatarea diferitelor oportunități de către cei care sunt deschiși și pregătiți să le întâmpine, adică de către antreprenori.

Pornind de la definiția propusă, procesul antreprenorial poate fi împărțit în 6 etape:

1. Identificarea oportunității

Cele 7 surse de oportunități identificate de Peter Drucker sunt: (1) evenimentele neasteptate din activitatea noastră (succesul neașteptat al unei activități sau idei); eșecul neașteptat al unei activități); (2) discrepanțele care există între situația curentă și ceea ce se dorește; (3) posibilitatea de obține un bun sau serviciu într-un mod mai rapid, mai eficient sau la o calitate superioară; (4) schimbări ale structurii unui sector sau a pieței în ansamblu sub acțiunea unor factori diverși ( legislația, de ex.) ; (5) schimbări demografice (îmbătrânirea populației); (6) schimbări ale stilului de viață și ale percepțiilor la nivelul grupului țintă; (7) apariția de noi cunoștințe și tehnologii.

1. Dezvoltarea conceptului de afacere

Conceptul afacerii trebuie să răspundă unei nevoi existente și să îndeplinească următoarele criterii: să fie unic (să se diferențieze de celelalte similare), să fie cuprinzător (să vizeze pe lângă produs/serviciu și  variabile precum preț, promovare, distribuție), să fie fezabil (să poată fi dezvoltat la timp), să fie sustenabil (după implementare, conceptul trebuie să reziste suficient timp pe piață pentru a genera profitul vizat).

1. Determinarea resurselor necesare

Principalele categorii de resurse sunt: antreprenorul (sănătate, timp, motivare), colaboratori, canale de distribuție, materii prime, resurse financiare, locații, licențe și brevete, utilaje și echipamente, capital social (relații).

1. Obținerea resurselor necesare

O regulă fundamentală pentru o afacere aflată la început este să nu investească în active fixe, pentru a rămâne cât mai flexibilă să răspundă riscurilor care la început sunt la nivel maxim. Antreprenorul trebuie să se concentreze asupra asigurării finanțării activității curente și pe termen lung. Ca regulă generală, antreprenorii apelează mai ales la trei categorii de finanțatori ai noilor lor idei de afaceri: familie, prieteni și nebuni.

1. Implementarea și managementul afacerii

Cu cât antreprenorul va ști să utilizeze mai eficient resursele de care dispune pentru a obține rezultate care diferențiază firma sa, cu atâta va fi mai protejat de atacurile concurenței.

1. Culegerea rezultatelor

Implică utilizarea rezultatelor obținute pentru a dezvolta afacerea, a diversifica și a ataca noi piețe sau pentru a o vinde la un preț bun. Această etapă implică utilizarea resurselor utilizate pentru inițierea unui nou ciclu antreprenorial.

Activitatea de antreprenoriat are trei dimensiuni fundamentale: proactivitate (orientarea către acțiune), inovație (căutarea și identificarea în permanență de noi soluții și perspective), cunoașterea și asumarea riscurilor de eșec. În ceea ce privește orientarea către risc a antreprenorului, o parte din literatura de specialitate a consacrat ideea că pentru a fi antreprenor, trebuie să ai o anumită înclinație către risc. Aceste opinii sunt contrazise în mod categoric de către Peter Drucker, părintele managementului, care afirmă pe bună dreptate că în toată cariera sa de peste 50 de ani, nu a cunoscut un singur antreprenor de succes căruia să-i placă să riște. Din contră, el a constatat o adevărată aversitate față de risc a acestora, în sensul identificării tuturor riscurilor potențiale, a minimizării și controlului acestuia. Prin urmare, o caracteristică esențială a unui antreprenor de succes este capacitatea sa de a identifica, măsura, minimiza sau controla riscurile activității sale.

În ceea ce privește profilul, educația și proveniența antreprenorului, studiile evidențiază faptul că nu există niște parametri standardizați în acest sens. Există foarte multe exemple despre antreprenori de succes care nici măcar nu au urmat studii superioare, care până și-au pus ideea în aplicare au fost șomeri, au stat la prieteni, la părinți, trăind de pe o zi pe alta. Un exemplu interesant este cel al unui miliardar american din domeniul IT, care efectiv acordă burse tinerilor pentru a renunța la universitate și a-și pune în aplicare ideile, considerând că școala îngrădește creativitatea, inițiativa și inteligența noastră nativă. Aceasta este doar o părere și nu poate fi interpretată ca o regulă generală, tocmai datorită faptului că antreprenorii nu pot fi clasificați în funcție de variabile socio-economice.

Totuși, specialiștii au identificat o serie de caracteristici psihologice și compentențe care sporesc sensibil șansele unui potențial antreprenor. Astfel, se poate spune că un comportament antreprenorial este determinat în mod decisiv de trei competențe esențiale: motivație, viziune și leadership.

Prin motivare, o persoană alocă o anumită cantitate de energie pentru a-și satisface în cel mai bun mod nevoile. Motivația de a deveni antreprenor și de a începe o activitate independentă implică:

• Stabilirea unei direcții – care sunt acțiunile și activitățile care urmează să le întreprindem;
• Stabilirea efortului pe care suntem dispuși să-l depunem în cadrul acelor acțiuni și activități;
• Perseverență – cât timp suntem dispuși să depunem acel efort.

Principalii factori de motivare pentru o persoană care dorește să devină antreprenor sunt dorința de independență (financiară, ierarhică, decizională), dorința de autorealizare (de a obține rezultate clare, de recunoaștere publică, de a învăța lucruri noi) și încrederea în propriile capacități (de a face față provocărilor, de a exploata oportunitățile ivite, de a realiza ceea ce și-a propus).

Antreprenorii au o viziune clară a ceea ce vor să facă, adică a scopului și a performanței pe care vreau să o atingă în cadrul firmei pe care o inițiază. Viziunea antreprenorului definește obiectivele la nivelul firmei și ghidează eforturile întregii echipe. O viziune clară și puternică a antreprenorului va permite acestuia să dezvolte orice fel de activitate, în orice sector.

Abilitățile de lider sunt necesare pentru succesul activității antreprenoriale deoarece acesta trebuie să-i determine pe colaboratorii săi să acționeze conform viziunii sale personale asupra afacerii. Un antreprenor trebuie să știe să-și mobilizeze echipa, să fie suficent de creativ încât să transforme amenințările în oportunități, să știe cum să profite de oportunități, să-și asume riscuri în numele întregii organizații, să identifice noile direcții de dezvoltare, să-și asume responsabilitatea pentru eventualele eșecuri ale echipei, să învețe din ele și să le folosească pentru a reuși în eforturile sale pe termen mediu și lung.

Liderul antreprenor trebuie să indeplinească două sarcini importante:

• Să creeze angajamentul în rândul colaboratorilor de munci către un scop comun, ca o adevărată echipă;
• Să depășească barierele și percepțiile fiecărui membru al echipei cu privire la ce se poate face și ce nu se poate face, pentru a obține un efort comun în direcția stabilită.

La cele trei competențe de bază amintite, se adaugă o serie de caracteristici și compențe psihologice, sociale și de management.

Principalele caracteristici și competențe psihologice ale antreprenorilor sunt:

• Inovativitatea – capacitatea de a face ceva diferit, de a dezvolta ceva nou care să răspundă mai bine nevoilor clienților. Peter Drucker, în cartea sa de referință „Inovare și antreprenoriat” accentuează faptul că prin inovare nu se înțelege neapărat o nouă tehnologie sau echipament rezultat din ani întregi de cercetare (în fapt, aceste inovații le consideră a fi cele mai riscante din punct de vedere al timpului și resurselor utilizate), ci orice procedeu, activitate, imbunătățire a ceva deja existent care permite o mai bună satisfacere a nevoilor clienților vizați. Același autor consideră că datorită ritmului tot mai accelerat al schimbărilor și globalizării, viitorul va fi al antreprenorilor, considerați de el ca fiind persoanele independente sau angajate care își asumă riscuri și inițiative de dezvoltare de produse și servicii noi, care sunt capabile să ia decizii autonome și să se adapteze la oportunitățile și amenințările cotidiene apărute;
• Inteligența emoțională – capacitatea unei persoane de a percepe în mod corect emoțiile celor din jur, de a le controla e ale sale și de a genera emoții care să stimuleze creșterea emoțională și intelectuală a celor din jur. Deoarece antreprenorii sunt supuși zilnic unui stress mare generat de probleme noi și neprevăzute, ei fiind responsabili atât de acțiunile lor, cât și de cele ale colaboratorilor lor, este esențial să-și controleze emoțiile.

Principalele caracteristici și competențe sociale ale antreprenorilor sunt:

• Capacitatea de a comunica și convinge colaboratorii în legătură cu ideile și viziunea;
• Capacitatea de a-i percepe corect pe ceilalți, de a face o primă impresie bună și de a-i convinge să-și schimbe opiniile sau comportamentele;
• Capacitatea de a dezvolta rețeaua de relații. Valoarea rețelei de relații pe care o are un antreprenor, constituie capitalul său social, reprezentând resursele tangibile și intangibile la care acesta poate să aibă acces prin intermediul membrilor rețelei. Cu cât această rețea este mai mare, cu atât identificarea de noi oportunități și resurse este mai ușoară.

Principalele caracteristici și competențe de management ale antreprenorilor sunt:

• Competențe de administrare a afacerii, de marketing, operaționale, IT;
• Cunoașterea legislației și a fiscalității;
• Capacitatea de a identifica și mobiliza resursele necesare dezvoltării activității. Pentru a începe o activitate un antreprenor are nevoie de resurse informaționale (despre piață, despre mediu, legislație), umane (parteneri, colaboratori, angajați), operaționale (echipamente, locațiii, utilaje) și financiare;
• Capacitatea de a obține profit financiar, social sau personal.

În concluzie, fiecare antreprenor este unic, având propriile sale puncte tari, slabe, propriile talente și abilități. Totuși, antreprenorii care au avut succes de-a lungul timpului prezintă majoritarea caracteristicilor de mai sus.

Antreprenoriatul - solutie pentru somerii care au peste 40 de ani

Pornirea unei afaceri este o optiune pentru oricine nu are un loc de munca, in special pentru persoanele de peste 40 de ani. Expertii multor firme de recrutare afirmă că cei trecuti de 40 de ani nu ar trebui să se mai obosească să-si trimită CV-ul pentru că nu ii mai angajează nimeni. Firmele preferă să angajeze pe cineva mai tanăr si mai ieftin.
Acest fenomen nu este unul inventat de romani ci a fost “importat” din tările dezvoltate, unde după 40 de ani găsesti greu un loc de muncă iar după 50 de ani devine aproape imposibil. Conform statisticilor europene rata cea mai mare de ocupare se inregistrează pe segmentul 30- 40 de ani, iar cele mai scăzute rate in randul tinerilor ce au intre 15 si 25 de ani si in randul persoanelor de peste 45 de ani. Tocmai de aceea Uniunea Europena finantează prin FSE o serie de măsuri care sprijină integrarea in muncă a tinerilor si a persoanelor de peste 45 de ani. Una dintre măsurile frecvent intalnite in toate tările din UE este acordarea de sprijin pentru demararea unei afaceri si angajarea pe cont propriu. Pentru multi tineri români acestă idee pare o aberatie inventată de niste functionari de la Bruxelles deoarece ei nu au capitalul necesar demarării unei afaceri si nici foarte multă incredere in fortele proprii.

Faptul că tinerii din Romania nu sunt foarte dornici să se apuce de afaceri este confirmat de o serie de studii pe baza carora s-a intocmit Stategia Nationala pentru perioada 2014 – 2020. Potrivit acestora aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%) doresc în principiu să deschidă o afacere. Cel mai vizat domeniu de către tineri este cel al comerţului, serviciilor și consultanţei (30%), urmat de cel al agriculturii, zootehniei, pisciculturii și silviculturii (18%). Numărul tinerilor interesati să isi deschidă o afacere este extrem de mic in comparatie cu celelalte tări europene. În România, 1 tânăr din 100 decide să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia.
Un alt motiv pentru care tinerii români nu se grăbesc să se lanseze in afaceri este că sunt sustinuti din punct de vedere financiar de familiile lor.

Pentru cei trecuti de 40 de ani ideea demarării unei afaceri si a ocupării pe cont propriu nu este de loc rea deoarece:

• au niste economii pe care le-ar putea folosi pentru demararea unei afaceri;
• au o anumită experientă profesională care le-ar putea fi utilă intr-o afacere;
• isi cunosc fortele proprii si sunt capabili să isi evalueze sansele de reusită;
• sunt motivati să pornească o afacere deoarece au o familie de intretinut iar după 40 de ani sansele de angajare scad in mod dramatic.

Si fiindca in afaceri exista si riscuri celor interesati sa demareze o mică afacere si să se angajeze pe cont propriu li se recomandă să participe la cursuri de instruire antreprenorială. Acestea ii vor ajuta să dobandească cunostintele minime necesare pentru a demara si conduce o afacere.

Informații despre locurile de muncă vacante

ANOFM și AJOFM postează periodic informații actualizate privind locurile de muncă vacante din fiecare județ din țară, dar și din străinătate.